Peștera Scărișoara – adăpostul celui mai mare ghețar subteran din România

Aici se găsește cel mai mare ghețar subteran din România, o masă de gheață veche de milenii, care „vorbește” oamenilor de știință despre vremurile trecute, iar în jurul ei, feerice alcătuiri de gheață, însuflețite de lumină, încântă privirile vizitatorilor.

Nu se știe când a fost descoperită peștera; de pomenit, e pomenită pentru prima dată într-un document din 1947. K. F. Peters și A. Schmidl au dat primele informații științifice despre ea, în 1861, respectiv 1863, iar Emil Racoviță a studiat-o în anii 1921 -1923 și a scris despre ea în renumita sa lucrare Speleologia.

Numele de Scărișoara i-a rămas de pe vremea când aparținea de comuna cu același nume, situată la 16 kilometri mai jos. Azi, în urma unor schimbări administrative, peștera aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba.

Este numită și peștera Ghețarul de la Scărișoara, ca recunoaștere a însemnătății celei mai importante comori pe care o adăpostește – uriașul bloc de gheață subpământean, cu o vechime de 4.000 de ani.

Numeroși speologi au explorat-o de-a lungul timpului, interesați de originea ei și de caracteristice unice ale ghețarului. Și iată ce au aflat:

• peștera Ghețarul de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar – Ocoale – Dobrești.
• este formată în calcare de vârstă jurasică (vechi de aproximativ 150 de milioane de ani), dispuse pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m.
• cândva, aici curgea la suprafață un râu, care a dizolvat treptat calcarele, adâncindu-se tot mai mult, apele ajungând, în cele din urmă, în subteran.
• un gol format în urma prăbușirii unui aven (un „puț” natural) s-a umplut cu gheață în timpul glaciațiunilor, astfel formându-se ghețarul care face faima peșterii. După încălzirea climei, gheața s-a topit parțial, dar ghețarul nu a disparut, căci este alimentat în fiecare iarnă de un nou strat de gheață, format la suprafață.
• cea mai veche gheață de la bază are aproximativ 4.000 de ani.

În 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj, împreună cu specialiști străini, au analizat carote (mostre cilindrice, obținute prin forare) extrase din ghețar și au aflat o mulțime de date interesante din trecutul acestei regiuni: cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, chiar și cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor.

Într-o pădure de la marginea platoului, se deschide impresionata intrare în peșteră – un aven cu diametrul de 50-60 de metri. Trebuie să cobori 48 de metri în adânc, pe o potecă îngustă și niște scări de metal, pentru a ajunge în Sala Mare a peșterii. E frig, căci pe fundul avenuluui dăinuie mereu – chiar și vara – un strat de zăpadă. Dar ești răsplătit atunci când, ajuns pe fundul avenului, intri, trecând printr-un portal de 17 metri înălțime și 24 de metri lățime, în Sala Mare.

Sub picioarele tale se găsește ghețarul subpământean, acolo de mii de ani; e un enorm bloc de gheață, cu un volum de 75.000 – 80.000 metri cubi. Podeaua Sălii Mari este fața superioară a ghețarului. Vara, temperatura este de aproximativ +1 grad Celsius; iarna, de cca. -7 grade Celsius. Dimensiunile grandioase ale Sălii Mari sunt deja impresionante, dar peștera mai păstrează, chiar pentru simplii turiști, o încăpere plină de frumuseți: așa-numita Biserică – o încăpere împodobită cu peste 100 de stalagmite.

Sala mare, Biserica și avenul de intrare constituie „zona turistică”. Peștera mai are două sectoare, aflate sub Sala Mare, a căror explorare e permisă doar specialiștilor: Rezervația Mică, la care se ajunge coborând pe verticală încă 15 metri în adânc, și Rezervația Mare, unde se ajunge coborând o veriticală de 20 m, după care urmează o galerie foarte înclinată – Galeria Maxim Pop.

În ambele rezervații, se găsesc stalagmite de gheață, unele permanente, altele care se topesc vara și se refac în fiecare iarnă.

Din Rezervația Mare, o altă prelungire foarte îngustă – Galeria Coman – duce până la 105 m adâncime. E plină de formațiuni minerale spectaculoase – stalactite, stalagmite, coloane, draperii -, o bogăție de forme împietrite, formate prin lenta depunere a sărurilor minerale din apa prelinsă de-a lungul mileniilor.

În apropiere – dar fără a fi legată de Peștera Scărișoara – se găsește o altă peșteră de mare interes, ce face parte din același sistem carstic: peștera Pojarul Poliței. Speologii cred totuși că, înainte de formarea uriașului bloc de gheață din Scărișoara, între cele două peșteri ar fi existat o comunicare naturală. Galeria Coman trece la doar câțiva metri de această peșteră.

De ce este importantă pentru oamenii de știință Peștera Scărișoara?

Unul dintre domeniile de interes îl reprezintă ghețarul însuși – modul său de formare, evoluția formațiunilor de gheață, structura stratificată și informațiilepe care aceste vechi straturi de gheață le-au păstrat prin timp.

Apoi, avenul peșterii este un interesant obiect de studiu pentru botaniști; el are o vegetație variată care, datorită adâncimii mari, este dispusă într-un mod caracteristic, diferențiată pe mai multe niveluri.

Mai puțin bogată este fauna; în general, numărul speciilor cavernicole este redus, cea mai reprezentativă fiind o mică insectă, Pholeuon proserpinae glaciale, de numai 2-3 mm lungime.

Dar, chiar fără multe animale, Peștera Scărișoara rămâne una dintre comorile speologice ale României, spectaculoasă și unică prin însușirile ei.

Proiectul CITYLOGO, finanțat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte orașe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/),susține evenimentul Alba sub lumini de Oscar, organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acțiunile propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului,din care fac parte mai mulți factori interesați locali, printre care și un fotograf și un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără și creșterea vizibilității orașului Alba Iulia la nivel național și internațional ca destinație atractivă pentru turiști și investitori.